Friday, 24 May 2013

Reflexie ...cu poveste

Povestea a inceput cu acest mascul care a "cårat" tot felul de vreascuri, råmurele si a construit un cuib, pe acoperisul vecinilor mei. Apoi a tot fåcut gålågie panå cand a atras o partenerå la cuibul lui si nu dupå mult timp au apårut niste ouå in cuib. Ouåle erau clocite mai mult de "ea", inså cand pleca så månance, venea "el" imediat si incålzea ouåle...sau poate doar avea grijå de ele.

  In toatå aceastå perioadå, in spatele casei, intr-un pom avea cuib o cotzofanå, care nu era incantatå de vecinåtatea pescårusilor si de cate ori råmanea cuibul lor gol, dådea tarcoale. Intr-o zi, dupå ce au iesit puii pescårusilor din ouå, iar pårintzii erau plecatzi dupå hranå, cotzofana a incercat så fure un pui.

 Cotzofana este rapidå si hoatzå, inså pescårusii sunt unitzi si a fost deajuns så o vadå un pescårus si a si dat alarma. Nu vå pot spune ce zarvå mare a fost, nici nu am apucat så-mi aduc camera foto, pt. cå era mult prea interesant de urmårit råzboiul intre pescårusii care dintr-o datå erau mai multzi decat zece si biata cotzofanå, care a fost "jumulitå" bine, lovit-å din toate pårtzile de pescårusi,cu ciocurile
 lor puternice. In cele din urmå, cotzofana råmaså aproape fårå coadå, s-a refugiat sub scara casei noastre si aråmas acolo panå noaptea tarziu, dupå care a dispårut.

 Puii de pescårusi, au råmas la cuib in jur de 3 såptåmani, dupå care intr-o zi am råmas uimitå våzandu-i sårind de sus de pe acoperis, jos pe påmant si fiind prea mici si nestiind så zboare, au mers  pe jos  panå la un mic lac din apropiere, urmaritzi din zbor de pårintzi :-)
A fost prima datå cand am våzut ouå si pui de pescårusi asa de mici. Aici in Norv. ouåle de pescårusi se månancå, iar in perioada asta se gåsesc la raionul de pescårie in supermarket-uri .Eu am mancat o datå si pt. cå au un gust ciudat de ... peste, nu cred cå am så mai incerc :D
    Mai multe reflexii aici

25 comments:

Minnie said...

Ce poveste interesanta! Chiar nu stiam ca se mananca ouale de pescarusi, aici la mine nu sunt de vanzare si nici nu am auzit ca s-ar vinde undeva! O zi faina!

Ella said...

Nici eu nu am auzit, panå cand am inceput så lucrez la grådinitzå si intr-o primåvarå am pornit cu copii pe marginea fiordului in cåutare de ouå de pescårusi :D Iar eu puneam mai multe intrebåri, decat copii ;-)
O zi fainå si tzie

Tina said...

Frumoasa poveste, iar puii atat de dragalasi. Prima poza e geniala. Multumesc ca ai impartit-o cu noi.

Ella said...

Am pandit multå vreme panå am reusit så fac si foto. mai clare ;-) Plåcerea a fost si a mea

atdoru said...

O poveste-n poveste! Mulțumesc!

Andreia said...

Interesantă lecţia de zoologie, însoţită de imagini :)

Robert Nicolaescu said...

Poze frumoase si poveste interesanta.
O seara frumoasa!

Spunsieu said...

N-ai sa crezi, dar in Ploiesti am in parcul de langa mine, un stol mare de pescarusi. Cuibaresc de ani de zile pe acoperisul blocurilor. Si fac o galagieee...Puisorii surprinsi de tine sunt simpatici foc!

Ella said...

De ce nu?! Cu sigurantzå si-n Buc. erau cuiburi de pescårusi pe langå parcurile cu lacuri mari, inså eu nu am avut ocazia så våd ouåle lor sau pui asa de mici ;-) Aici in nordul Norv. am avut ocazia så redescopår natura

Ella said...

Multzumesc :-) si o searå fainå

Ella said...

:-) må bucur dacå a fost asa de interesantå

Ella said...

:-) si plåcerea mea

Elly Weiss said...

Frumoasa poveste. Si eu aflu acum ca ouale de pescarus se mananca. Interesant si nu ma mir ca miros a peste. :)
Ma bucur ca povestea cu cotofana a avut un final fericit. Era pacat de puii atat de frumosi.
Felicitari pentru fotografii. Sunt exceptionale! Vorbesc serios.
Weekend placut, Ella draga!

Ella said...

:-) multzumesc frumos si weekend plåcut

IULISA said...

Frumoasa poveste,nu am avut ocazia sa vad puisori de pescarusi ,sunt tare draguti!
Felicitari pt fotografii!

fewstuff said...

Inspirata alegere!Faine fotografiile !
O seara cât mai placuta îti doresc!

Ella said...

Multzumesc si o searå plåcutå

Ella said...

Multzumesc :-) nici eu panå la puisorii åstia nu am mai avut ocazia så våd asa mici pescårusi, de aceea am zeci de fotografii cu ei :-)

anastasia ana said...

Ella, draga mea, încântător, ca de fiecare dată! Am un dar pentru tine, te aştept! pup

Fairytale said...

http://367dezile.blogspot.ro/2013/05/versatile-blogger-award.html
O nominalizare pt tine

Ella said...

Multzumesc mult :-) ... am råmas fårå cuvinte

Ella said...

Oh ... ce bine a inceput ziua :-) Multzumesc, am så-mi fac aparitzia pe la tine, imediat ce må trezesc mai bine ;-)

Fairytale said...

Foarte frumoase pozele. Ma bucur ca te-am gasit! O zi faina sa ai!

silving said...

Ce mi-a placut povestea asta! Eu sunt indragostita de pescarusi,le dau paine in gradina,si le fac gramezi de poze.Mi-s tare dragi si asta remarcam si eu,ca-s uniti,se striga unul pe altul cand vad painea. Insa de oua,n-am stiut ca se mananca,n-am vazut.Si nici puisori de pescarusi.

Ella said...

Se pare doar cå in nordul Norv. se månancå ouåle lor. Pe aici prin sud, nu prea :-)