Reintoarcere...

  ...sau revenire la tine, dragå Blogg-ule.

 Tot m-am plans, precum alte milioane de oameni, de timpul care trece prea repede. Ziua are doar 24 de ore, iar din ele eu dorm 8-9 ore si restul trec atat de rapid ... incat nu prea mai apuc så realizez tot ce-mi propun. O bunå vreme am tot tåiat din timpul de stat pe internet si m-am intors la citit cårti, mult sport, pictat si multe ore cu familia. Apoi de prin luna Aprilie, m-am trezit traså intr-o afacere, care nu prea mi-a mai låsat timp si de altceva. Iar incetul, cu incetul am revenit la obiceiul cu telefonul in mana imediat ce am putin timp liber :D

 Zilele trecute citeam printr-un ziar local cå, oamenii au ajuns så fie in jur de 8 ore online pe retele de socializare, citind emaile, fåcand cumpåråturi online, etc. si de aceea a apårut o campanie in care se cere de Cråciun så fim uniti si så intoarcem telefoanele cu fata in jos si så låsåm doar "lanterna" telefonului så lumineze camera in care så fim cu prietenii si/ sau familia. Lumina fiind simbolul fericirii, iar faptul cå imparti luminå inseamnå cå oferi fericire si atentie celor din viata ta. Asta mi-a adus aminte de cartea "All the light we cannot see" de Anthony Doerr. Un roman superb, in care este descriså povestea unei  tinere frantuzoaice, oarbå, pe nume Marie- Laurie si a unui tanår neamt, Werner, pe vremea celui de-al doilea råzboi mondial intr-o Frantå ocupatå. Cartea am citit-o aproape fårå så o las din manå, in prima zi din vacanta de douå såptåmani din varå. Iar acum sunt in cåutarea unei cårti pe care så o citesc in vacanta de iarnå. Chiar aståzi am primit de la o vecinå si am inceput så citesc "See Jane run" de Joy Fielding, inså povestea nu a reusit så-mi capteze atentia totalå.
 Mai citeste cineva cårti?!