đ
Wednesday, 30 November 2016
Monday, 28 November 2016
Prima zi...
Calorii: fĂ„rĂ„ nr. đ
Planul zilei: trezit devreme, trening, muncÄ+ muncÄ de birou( plÄti), la o cafea cu prietenii, seara devreme in pat( prea proeminente cearcÄnele)
Ce am reusit din plan: Trezit normal, la 10 si prea tarziu pt. sport, dar cu bun timp pt. a-mi deschide "calendrarul" primit.
DupĂ„ o zi nebunĂ„ la muncĂ„, am stat la o cafea si ceva gustĂ„ri timp de 4 ore đ
cu ai mei prieteni si am constatat cu fericire cÄ toti erau in toane bune si cu chef de vorbÄ. AstÄzi nu mai am timp de introduceri, dar promit sÄ intru in detalii despre noii mei prieteni.
Iubesc luna Decembrie, care parcĂ„ vibreazĂ„ special. Peste tot este forfotĂ„ si pe langĂ„ faptul cĂ„ mai sunt incĂ„ multi care umblĂ„ cu listele de cadouri din magazin, in magazin, mai sunt si multi care doar se plimbĂ„ prin orasul impodobit frumos. Si tot acum sunt peste tot tarabe cu dulciuri specifice, sĂ„rbĂ„torilor de iarnĂ„, de care nu pot trece fĂ„rĂ„ sĂ„ gust đ. Iar cand mĂ„ gandesc cĂ„ mai am trei sĂ„ptĂ„mani panĂ„ plec in vacantĂ„ si vreau sĂ„ revin la max. 57kg., intru in panicĂ„.
...
Saturday, 26 November 2016
Reintoarcere...
...sau revenire la tine, dragÄ Blogg-ule.
Tot m-am plans, precum alte milioane de oameni, de timpul care trece prea repede. Ziua are doar 24 de ore, iar din ele eu dorm 8-9 ore si restul trec atat de rapid ... incat nu prea mai apuc sÄ realizez tot ce-mi propun. O bunÄ vreme am tot tÄiat din timpul de stat pe internet si m-am intors la citit cÄrti, mult sport, pictat si multe ore cu familia. Apoi de prin luna Aprilie, m-am trezit trasÄ intr-o afacere, care nu prea mi-a mai lÄsat timp si de altceva. Iar incetul, cu incetul am revenit la obiceiul cu telefonul in mana imediat ce am putin timp liber :D
Zilele trecute citeam printr-un ziar local cÄ, oamenii au ajuns sÄ fie in jur de 8 ore online pe retele de socializare, citind emaile, fÄcand cumpÄrÄturi online, etc. si de aceea a apÄrut o campanie in care se cere de CrÄciun sÄ fim uniti si sÄ intoarcem telefoanele cu fata in jos si sÄ lÄsÄm doar "lanterna" telefonului sÄ lumineze camera in care sÄ fim cu prietenii si/ sau familia. Lumina fiind simbolul fericirii, iar faptul cÄ imparti luminÄ inseamnÄ cÄ oferi fericire si atentie celor din viata ta. Asta mi-a adus aminte de cartea "All the light we cannot see" de Anthony Doerr. Un roman superb, in care este descrisÄ povestea unei tinere frantuzoaice, oarbÄ, pe nume Marie- Laurie si a unui tanÄr neamt, Werner, pe vremea celui de-al doilea rÄzboi mondial intr-o FrantÄ ocupatÄ. Cartea am citit-o aproape fÄrÄ sÄ o las din manÄ, in prima zi din vacanta de douÄ sÄptÄmani din varÄ. Iar acum sunt in cÄutarea unei cÄrti pe care sÄ o citesc in vacanta de iarnÄ. Chiar astÄzi am primit de la o vecinÄ si am inceput sÄ citesc "See Jane run" de Joy Fielding, insÄ povestea nu a reusit sÄ-mi capteze atentia totalÄ.
Mai citeste cineva cÄrti?!
Tot m-am plans, precum alte milioane de oameni, de timpul care trece prea repede. Ziua are doar 24 de ore, iar din ele eu dorm 8-9 ore si restul trec atat de rapid ... incat nu prea mai apuc sÄ realizez tot ce-mi propun. O bunÄ vreme am tot tÄiat din timpul de stat pe internet si m-am intors la citit cÄrti, mult sport, pictat si multe ore cu familia. Apoi de prin luna Aprilie, m-am trezit trasÄ intr-o afacere, care nu prea mi-a mai lÄsat timp si de altceva. Iar incetul, cu incetul am revenit la obiceiul cu telefonul in mana imediat ce am putin timp liber :D
Zilele trecute citeam printr-un ziar local cÄ, oamenii au ajuns sÄ fie in jur de 8 ore online pe retele de socializare, citind emaile, fÄcand cumpÄrÄturi online, etc. si de aceea a apÄrut o campanie in care se cere de CrÄciun sÄ fim uniti si sÄ intoarcem telefoanele cu fata in jos si sÄ lÄsÄm doar "lanterna" telefonului sÄ lumineze camera in care sÄ fim cu prietenii si/ sau familia. Lumina fiind simbolul fericirii, iar faptul cÄ imparti luminÄ inseamnÄ cÄ oferi fericire si atentie celor din viata ta. Asta mi-a adus aminte de cartea "All the light we cannot see" de Anthony Doerr. Un roman superb, in care este descrisÄ povestea unei tinere frantuzoaice, oarbÄ, pe nume Marie- Laurie si a unui tanÄr neamt, Werner, pe vremea celui de-al doilea rÄzboi mondial intr-o FrantÄ ocupatÄ. Cartea am citit-o aproape fÄrÄ sÄ o las din manÄ, in prima zi din vacanta de douÄ sÄptÄmani din varÄ. Iar acum sunt in cÄutarea unei cÄrti pe care sÄ o citesc in vacanta de iarnÄ. Chiar astÄzi am primit de la o vecinÄ si am inceput sÄ citesc "See Jane run" de Joy Fielding, insÄ povestea nu a reusit sÄ-mi capteze atentia totalÄ.
Mai citeste cineva cÄrti?!
Subscribe to:
Posts (Atom)